Copiii se plâng deseori de dureri abdominale. Deși în cele mai multe cazuri au doar cauze funcționale, nu o patologie care să îngrijoreze, aceste dureri sunt supărătoare și îi pot afecta și emoțional pe
25 Apr, 2024
Ţelina, un necesar rezervor de vitamine în timpul iernii
În decursul anotimpului rece beneficiem de mai puţine legume şi fructe care să acopere necesarul de vitamine al organismului. Un rezervor preţios în acest sens sunt rădăcinile de ţelină, care n-ar trebui să lipsească din consumul curent.
Aproape că nu putem vorbi despre un consum direcţionat doar către o anumită categorie de persoane, rădăcinile de ţelină fiind recomandate atât pentru oamenii sănătoşi, pentru menţinerea vitalităţii şi tonusului, cât şi pentru cei care suferă de anumite afecţiuni.
Astfel, în caz de convalescenţă, astenie, surmenaj, nervozitate, febră, reumatism, gută, tuse, catar bronşic, obezitate, dar şi ca drenor pulmonar, hepatic şi remineralizant este indicat consumul de suc din rădăcina rasă, trecută prin mixer 2-5 minute. Se beau zilnic 50-100 ml suc, fracţionat în trei reprize, într-o cură de 15-20 de zile. Extern se aplică sub formă de comprese pe plăgi, ulcere, cancer de piele, afecţiuni oftalmice şi în gargare contra ulceraţiilor din gură.
Sucul din rădăcini este un excelent depurativ, cu rol în eliminarea toxinelor din corp la persoanele care lucrează într-un mediu poluat, la cei care consumă multă carne, aditivi alimentari sintetici, tutun şi medicamente de sinteză (se iau 10-15 linguri pe zi, în cure de 2-3 săptămâni).
Se recomandă ca sucul de rădăcină să se administreze diluat cu suc de morcov (o parte ţelină şi trei părţi morcov), obţinând o băutură cu gust plăcut, uşor asimilabilă şi cu efect terapeutic sporit. După caz, se poate amesteca sucul din rădăcini cu suc de frunze de ţelină, pentru a fi folosit sub formă de comprese ţinute 30-60 minute pe zone cu degerături, cancer tegumentar sau inflamaţii ale ochilor.
În funcţie de preferinţe, sucul din rădăcini se poate combina cu:
- miere de albine, smântână şi iaurt;
- suc de tomate şi suc de lămâie;
- suc de mere şi suc de sfeclă roşie (sau iaurt);
- suc de castraveţi şi suc de varză.
Efecte foarte bune are şi decoctul din rizomi şi rădăcini rase (30 g fierte într-un litru de apă timp de 10-15 minute). Se bea câte o ceaşcă înainte de mese, având efect stimulator în tuse rebelă, răguşeală, stări febrile, afecţiuni cardiace, retenţie urinară, litiază renală, digestie lentă, balonări, obezitate, helmintiază, reumatism şi gută.
Decoctul concentrat din rădăcină tocată (250-500 g la doi litri apă) care se fierbe 30 minute şi se foloseşte la o baie caldă, timp de 10-15 minute, contra degerăturilor la picioare sau sub formă de comprese pe plăgi, ulceraţii, cancer de piele. Decoctul poate fi folosit de mai multe ori prin reîncălzire.
Vinul tonic, din rădăcini tăiate mărunt într-un litru de vin alb, cu adaos de 100 g miere de albine, se macerează timp de două zile, până se obţine o băutură parfumată, cu aromă discretă de ananas, din care se consumă câte două-trei păhărele pe zi, cu 30 minute înainte de mese, având efecte diuretice, afrodiziace şi tonice.
Siropul din rădăcini de ţelină în amestec cu rădăcini de la alte specii (pătrunjel, sparanghel, fenicul şi ilex) luate în proporţii egale (câte 125 g), care se infuzează în 2,5 litri apă clocotită, timp de 10 minute; se adaugă 3.750 g sirop de zahăr, după care se fierbe până la consistenţa siropului. Se consumă câte 3-5 linguri pe zi, având rol diuretic în albuminurie cronică, litiază renală şi febră intermitentă sau ca gargarism în ulceraţii ale gurii şi gâtului.
