Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Tratamente naturiste ale otitelor și oreionului
În toate anotimpurile apar, cu frecvență sporită, diverse afecțiuni ale urechii, un organ de o mare complexitate și sensibilitate. Principalele boli ale aparatului auditiv sunt otita și oreionul. Iată câteva recomandări fitoterapeutice.
Otita poate avea localizare externă, medie sau internă. Otita externă este o inflamație congestivă sau supurată, acută sau cronică, a pielii conductului auditiv extern, provocată de scurgeri auriculare, de iritațiile produse prin scărpinatul în urechi cu diferite obiecte tari (chibrit, scobitori, agrafe etc.), care provoacă eczeme și furuncule, sau de pătrunderea unor corpi străini sau a unor substanțe iritante.
Otita medie este o inflamație acută sau cronică a casei timpanului, cauzată de infecțiile cu streptococi și stafilococi proveniți frecvent din nas și gât.
Oreionul (parotidita epidemică) este o infecție foarte contagioasă, provocată de virusul urlian, transmisibil pe cale aeriană, după un contact prelungit sau repetat cu sursele de infecție. Apare mai frecvent la copii cu vârste mai mari de 3 ani, cu precădere între 6 şi 10 ani. Copiii născuți din mame imune sunt protejați prin anticorpii materni timp de 6-12 luni după naștere și nu fac oreion.
Tratamente naturiste pentru otite
Pentru uz extern:
Infuzie de mușețel sau de urzică (o lingură la 250 ml de apă clocotită); se fac spălături calde sau băi de aburi la ureche timp de 10 minute seara.
Infuzie din amestec cu flori de gălbenele, trifoi roșu și coada șoricelului, frunze de salvie și rădăcini de tătăneasă (în părți egale); se ia o lingură amestec la 250 ml de apă fiartă, se infuzează acoperit 5-10 minute și se fac spălături calde în ureche, după care se usucă lichidul din ureche.
Tampon de vată îmbibată cu fiertură din sămânță de cânepă în lapte.
Ulei din cimbrișor, mușețel, cânepă și usturoi, pus în urechi (câte trei picături la intervale de două zile), alternativ cu trei picături de suc de urechelniță.
Comprese calde pe urechea bolnavă cu 250 ml de vin alb fiert, cu o lingură de herba proaspătă de rozmarin.
Comprese calde cu zeamă de varză acră ținută o oră pe ureche.
Uleiuri esențiale pe bază de busuioc, care pătrund în interiorul țesuturilor conductului auditiv și acționează asupra nucleului ce a generat infecția (eficacitate mult mai mare decât antibioticele).
Rețeta autorului: salvie, gălbenele, mușețel, urzică vie, trifoi roșu, busuioc, tătăneasă și coada șoricelului (spălături calde cu infuzie de două ori pe zi).
Pentru uz intern:
Infuzie din amestec de plante, în părți egale, cu salvie, gălbenele, coada calului, pătlagină și echinaceea, din care se ia o linguriță la 250 ml de apă clocotită; se infuzează acoperit 2-3 minute, se strecoară, se adaugă o linguriță de bitter suedez la cană și se beau două ceaiuri pe zi.
Regimul alimentar va consta într-o cură bogată în sucuri, crudități, cereale, legume și fructe, precum și suc de orz verde (câte 50 ml de trei ori pe zi).
Regimul de viață
Bolnavul de otită va sta în repaus la pat, într-o încăpere bine încălzită și cu aer umidificat. Va fi legat la cap, peste urechi, sau va ține pe ureche un săculeț cald, plin cu mălai, sare sau nisip. În sezonul rece, nu va ieși afară cu capul descoperit, deoarece pot să apară complicații (otită supurată și chiar surditate).
Prin tratament se urmărește combaterea infecțiilor din nas, gât și urechi, prin instilații nazale, de 3-4 ori pe zi, cu câte 5-6 picături cu substanțe antiseptice, sedative, tonice și vitaminice.
Curățirea urechii se face prin spălături, repetate de câteva ori pe zi, cu soluții de acid boric (1%), alcool boricat (4%), apă oxigenată, borat de sodiu (3%). După uscare, se pulverizează în urechi un praf de acid boric iodat (1%).
Sunt eficiente băile alternative (calde-reci) la picioare și dușuri scoțiene alternative (calde-reci), de două ori pe zi. Urmează o cataplasmă cu lut și ceapă rasă sau cu cărbune vegetal aplicat, de două ori pe zi, pe ureche și pe gât.
Tratamente naturiste pentru oreion
Se aplică comprese și cataplasme cu terci sau rondele de cartof crud, foi de varză murată, zeamă de varză acră și bitter suedez pe regiunea parotidiană.
De câteva ori pe zi se fac masaje cu unguent de gălbenele și extract uleios de gălbenele, coada șoricelului, albăstrele, cătușnică și lumânărică în zonele limfatice, maxilo-temporale, amigdale și glande genitale.
Regimul alimentar
Prevede un consum de cruțare, cu preparate semisolide, întrucât masticația este dureroasă. Sunt indicate cantități sporite de carne slabă, fructe și legume bogate în vitamine naturale. Se va reduce alimentația cu grăsimi și dulciuri concentrate deoarece, în această boală, este afectat și pancreasul.
Regimul de viață
Bolnavul de oreion va fi izolat într-o încăpere călduroasă, cu repaus la pat timp de 10-14 zile, evitând eforturile fizice și șocurile psihice. Nu se vor pierde nopțile și se vor respecta, cu strictețe, regulile igieno-dietetice.
Sunt indicate comprese derivative și cataplasme cu cărbune vegetal sau lut pe marginea glandelor parotide și a gâtului, în timpul nopții, precum și băi de aburi pentru cap și piept (câte 10-15 minute de două ori pe zi).