Şi totuşi există credinţă în politică

O idee generală spune că politica şi Biserica sunt noţiuni complementar diferite, care nu se întrepătrund aproape niciodată. Cu toate acestea, în Parlamentul României există un "grup de rugăciune" alcătuit din politicieni de la toate partidele. Prima iniţiativă legislativă a grupului: stabilirea primei duminici din octombrie ca Zi Naţională de Rugăciune.

Percepţia publică, aşa cum reiese din cercetările sociologice, situează Biserica aproape drept cea mai de încredere instituţie, peste 86% dintre respondenţii unui sondaj recent de opinie exprimând această opinie. La capătul opus, cu doar 11% capital de încredere, aceiaşi respondenţi au situat politica şi politicienii, în scădere de altfel faţă de sondaje anterioare. Şi totuşi, în ciuda acestor realităţi, există o situaţie în care cele două instituţii nu numai că se întâlnesc, dar se şi înţeleg în promovarea unor idei. Se întâmplă în chiar Parlamentul României, unde de ani de zile, în afară de şedinţele de plen sau de grup, mai există nişte şedinţe în care nu legile sunt subiectul discuţiilor, ci cuvântul lui Dumnezeu. Este vorba de Grupul de rugăciune al parlamentarilor, înfiinţat în aprilie 1993 de către deputatul Petru Dugulescu şi de senatorul Ion Alexandru, şi apoi "reînfiinţat" la fiecare început de legislatură cu alţi şi alţi parlamentari. O astfel de reînfiinţare a fost anunţată în aprilie 2009 şi pentru mandatul 2008-2012, la grup anunţându-şi adeziunea 54 de deputaţi şi 20 de senatori, indiferent că sunt de la PD-L, PNL sau PSD.

Uneori, este invitat un cleric

Întâlnirile grupului au loc de regulă în zilele de marţi, la primele ore ale dimineţii, undeva într-o sală de pe la ultimul etaj al Palatului Parlamentului, al cărei plafon transparent te face să te simţi parcă mai aproape de Dumnezeu. "Trebuie să primim şi hrană spirituală. Unii preferă să fie în sală, căci în acelaşi timp se desfăşoară sesiunea de declaraţii politice, alţii aleg să vină aici", povesteşte un deputat din actuala componenţă a grupului. Nu aceeaşi atracţie către discuţii spirituale o au însă toţi parlamentarii. "Mulţi ne privesc ciudat, spun că nu am venit în Parlament să facem morală creştină, ci să discutăm şi să facem legi", completează preşedintele grupului de rugăciune din această legislatură, Cristian Dumitrescu. Tot el explică faptul că activitatea grupului nu este una care să oblige membrii să fie prezenţi, aşa cum se întâmplă cu activitatea din grupurile politice, în grupul de rugăciune fiind vorba de discuţii fără constrângeri, pe teme de morală creştină şi de religie. Şi ca să asculte cuvântul Domnului de la un "specialist", la fiecare reuniune a grupului vine şi câte un preot, desemnat de Patriarhie, alături de care citesc din Biblie şi se roagă. Legătura cu Patriarhia e de altfel una destul de strânsă, după reînfiinţare, în mai anul trecut, mai mulţi membri ai grupului fiind primiţi într-o vizită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Discuţiile au abordat subiectul unei colaborări extinse între Patriarhia Română şi membrii grupului, dar s-au dezbătut şi puncte de vedere privitoare la legi aflate în dezbatere parlamentară. Activitatea grupului de rugăciune nu se opreşte însă la întâlnirile de marţi. În fiecare an, grupul organizează o dezbatere extinsă, cu participare politică la nivel înalt, unde, pe durata câtorva zile, se discută teme fundamentale pentru societatea creştină. Astfel, în 2008, în cursul lunii septembrie, sub denumirea "Mic dejun cu rugăciune", la Parlament s-a desfăşurat a treia ediţie a unei astfel de reuniuni, organizată de membrii grupului de rugăciune. "Această reuniune este o încurajare a manifestării credinţei şi spiritualităţii în viaţa publică", explica preşedintele de atunci al grupului de rugăciune, deputatul Petru Andea. Iar subiectele abordate în cursul reuniunii, care s-a desfăşurat sub tema generală "Credinţa şi provocări în secolul XXI", au analizat rolul Bisericii în societate sau rolul şi identitatea ţărilor din sud-estul Europei. Ediţia de anul trecut a reuniunii "Mic dejun cu rugăciune", la care au fost invitaţi aproape 250 de personalităţi ale vietii culturale, religioase si ale mediului de afaceri din ţară şi străinătate, a avut drept temă principală "Criza familiei în epoca contemporană".

Ziua Naţională de Rugăciune

Anul acesta nu s-a organizat deocamdată o nouă ediţie a reuniunii. Pe lângă reuniunile anuale în cadrul acestui eveniment, "Mic dejun cu rugăciune", membrii grupului de rugăciune se mai pot mândri de acum şi cu o iniţiativă legislativă menită a stabili o zi anuală în care românii să îşi poată manifesta din plin credinţa. Astfel, iniţiativa legislativă ar institui prima duminică a lunii octombrie drept "Ziua Naţională de Rugăciune", zi declarată sărbătoare legală, în care nu ar trebui să se lucreze. "Promovarea acestei iniţiative legislative este determinată de starea îngrijorătoare de degradare a valorilor eticii şi moralei creştine, atât în familie, cât şi în societate, în general, care a născut în inima multor creştini dorinţa de a introduce în calendar o zi specială declarată sărbătoare legală şi zi nelucrătoare, instituită prin lege, dedicată apropierii de Dumnezeu prin rugăciune, conform îndemnului Mântuitorului Iisus Hristos: "Căutaţi împărăţia lui Dumnezeu şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă" (Matei, VI, 33). Această Zi Naţională de Rugăciune are menirea de a celebra puterea rugăciunii, care îi uneşte deopotrivă pe toţi adepţii religiilor monoteiste, în special pe creştinii români, care trăiesc în ţară, cât şi pe cei răspândiţi pe mapamond, reamintind că poporul nostru este un popor creştin, care a primit religia odată cu procesul de etnogeneză. Se cunoaşte din "Istoria bisericească" a episcopului Eusebiu de Cezareea (265-340), cel mai mare istoric din veacurile primare, că Sfântul Apostol Andrei a propovăduit şi în Dacia Pontică, ce avea să devină ulterior provincia romană Scythia Minor (Dobrogea de astăzi). Când Sfinţii Apostoli şi ucenici ai Mântuitorului nostru s-au împrăştiat peste tot pământul locuit, Toma, după spusele tradiţiei, a luat ţara parţilor, Andrei-Sciţia...", explică iniţiatorii menirea proiectului de lege.

"Dumnezeu să-i lumineze pe toţi românii"

"Considerăm că promovarea acestei legi poate contribui la însănătoşirea spirituală a neamului nostru, cu un impact major asupra tinerei generaţii, şi va conferi o dimensiune creştină procesului de solidarizare a românilor din ţară şi din străinătate în efortul comun de a construi o Românie modernă şi prosperă. (...) Dumnezeu să îi lumineze pe toţi românii şi pe noi, cei care decidem soarta ţării şi a poporului nostru, care înţelegem influenţa puternică a dimensiunii spirituale asupra celei materiale, a importanţei dezvoltării naţiunii noastre în spiritul credinţei în Hristos Iisus, pentru a împlini cuvintele Sfintei Scripturi: "Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea şi se va abate de la căile lui rele, îi voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi îi voi tămădui ţara"", concluzionează membrii grupului de rugăciune. Din păcate, proiectul de lege al grupului de rugăciune nu a reuşit să fie adoptat de către senatori, dar membrii grupului spun că vor lupta pentru adoptarea lui la Camera Deputaţilor.