Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Amita Bhose, o indiacă în cultura română

Amita Bhose, o indiacă în cultura română

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 22 Octombrie 2016

În toamna anului 1992 murea Amita Bhose, cel mai important eminescolog din Asia şi prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în limba bengali. S‑a născut în capitala Indiei, la Calcutta, şi a fost profesoară de sanscrită, bengali şi civilizaţie indiană, la Universitatea din Bucureşti, între anii 1972 – 1991. Pe când preda la universitate, şi‑a ales ca teză de doctorat „Eminescu şi India, influenţa indiană asupra gândirii lui Eminescu”, având‑o ca îndrumătoare ştiinţifică pe Zoe Dumitrescu Buşulenga, care mai târziu nota despre eleva ei: „A slujit cultura română, cu inteligenţa şi condeiul ei, mai mult decât, poate, mulţi români”.

În India, Amita Bhose a studiat la Facultatea de Chimie, Fizică şi Matematică, pe care a absolvit‑o în anul 1953, şi la Facultatea de Bengali‑Engleză (1965), din cadrul Universității din Calcutta. Apropiera de cultura română a venit pe când se afla la Bucureşti, la Universitatea Bucureşti, unde urma un curs de limba română, de doi ani. Întâlnirea cu poezia „Ce te legeni, codrule”, a lui Mihai Eminescu, avea să însemne punctul de început al unui drum de o viaţă dedicat poeziei luceafărului nostru.

Drumul cultural al Amitei, între indieni şi români, nu a fost unul cu un singur sens, ci dublu, ea făcând cunoscută în India influenţa pe care Tagore a avut‑o în ţara noastră. În anul 1961 a scris, în India, un articol pe această temă. La Universitatea din Bucureşti a ţinut cursuri de limba sanscrită şi bengali şi a conceput un manual pentru învăţarea acestor două limbi. A ales Bucureştiul ca loc de viaţă, ea trăind aici din 1971 până la sfârşitul zilelor sale. Din opera sa amintim: „Eminescu şi India”, Editura Junimea, Iaşi, 1978, „Proverbe si cugetari bengaleze”, traducere, Editura Albatros, Bucureşti, 1975, „Curs de limbă bengali”, la Universitatea Bucureşti, 1977, „Gramatica sanscrită mică”, de Fr. Bopp, în calitate de colaborator, 1977, „Scrisori rupte. O antologie de scrisori ale lui Rabindranath Tagore”, Editura Univers, Bucureşti, 1978, „Dicţionarul bengali‑român”, de circa 15.000 cuvinte, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1985, „Căruţa de lut” (Mrcchakatika), de Sudraka (sec. II î.e.n.), o piesă importantă sanscrită, prima traducere a piesei respective în română şi prima traducere a unei piese din limba sanscrită în limba română.