Reţete de post

Ingrediente:
500 g foi de plăcintă
150 ml ulei fierbinte
500 g nuci curăţate, tocate cu cuţitul
Sirop: 2 pahare cu apă, 200 g zahăr, 200 ml miere, 1 plic vanilie.
Mod de preparare:
„Din Galaţiul cosmopolit al copilăriei şi tinereţii mele, vă prezint modul de preparare al unei prăjituri cu specific turcesc, care în limba de provenienţă înseamnă «ceea ce ţine de palatul sultanului»”, spune Rodica Roşu.
Se face un aluat de plăcintă şi se întinde foaia foarte subţire, care se taie în bucăţi ceva mai mari decât tava în care se coace prăjitura. Se întind două foi una peste alta, stropite între ele cu ulei fierbinte, apoi se presară nuca. Se pun deasupra alte două foi stropite între ele cu ulei fierbinte şi se presară nuca. Se mai pun deasupra două foi stropite între ele cu ulei fierbinte şi se presară din nou un strat de nucă. Cu ajutorul unui beţişor, ceva mai lung decât lăţimea foilor şi de grosimea unui creion, se fac sul foile de plăcintă, se strâng uşor la capetele spre mijloc, ca o armonică de lăţimea tăvii în care se aşază sulul după ce s-a scos băţul. Când sulurile sunt puse în tavă, se taie, la rând, în bucăţi potrivite. Se toarnă câteva linguri de ulei fierbinte şi se introduc în cuptor la foc foarte mic, o oră şi un sfert. Când s-a rumenit sarailia, se toarnă siropul. Se mai lasă câteva minute la cuptor, până ce pătrunde tot siropul. Se scot bucăţele de sarailie pe platou şi se mai toarnă puţin sirop. Sunt mai gustoase dacă se pregătesc cu o zi înainte de a fi servite.

Ingrediente:
1 kg praz
1 legătură de pătrunjel
200 g de măsline
1 foaie de dafin
4 linguri ulei
5 roşii
zeamă de lămâie (1 lămâie stoarsă)
Mod de preparare:
„Acest fel de mâncare se pregăteşte în zona Olteniei şi este foarte potrivit pentru zilele de post în care ne aflăm”, explică Gina Raicu.
Prazul se curăţă, se spală, se taie bucăţi mari (cca. 3 cm) şi se înăbuşă în ulei. Se adaugă măslinele, zeama de lămâie, foaia de dafin, roşiile tăiate felii, zahărul (o linguriţă), sare, piper şi o cană de apă. După ce fierbe, se introduce la cuptor, după care se adaugă pătrunjelul tăiat mărunt. Se poate servi şi rece.

Ingrediente:
400 g făină albă
150 ml ulei
100 ml borş
1 plic drojdie uscată
1 lingură zahăr
coaja rasă de lămâie
½ linguriţă sare
gem sau rahat
zahăr pudră
2 plicuri zahăr vanilat
Mod de preparare:
„Aceste cornuleţe sunt un dulce excelent de post. Uşor de făcut, fragede şi gustoase, umplute cu gem sau rahat, se topesc în gură”, vorbeşte Ioana Gurău din Bucureşti.
Se amestecă uleiul cu borşul, se adaugă drojdia şi linguriţa de zahăr. Separat, se cerne făina şi se adaugă puţină sare. Se pun ingredientele lichide şi se frământă un aluat fraged, care se întinde pe planşeta făinată şi se formează un cerc care se împarte în 12 triunghiuri. La baza fiecărui triunghi se pune câte o linguriţă cu marmeladă mai legată, după care triunghiurile se rulează de la bază spre vârf. Distanţate, cornuleţele se aşază în tavă, pe hârtie de copt. Se lasă la rece 15 minute, după care se coc la foc potrivit circa 20-25 de minute, până când se rumenesc puţin. Se trec prin zahăr pudră, amestecat cu zahăr vanilat.

Ingrediente pentru 4 porţii:
2 gutui
1 lingură făină
5-6 linguri zahăr (dacă gutuile sunt mai acrişoare, se poate pune mai mult zahăr);
80 ml ulei
Mod de preparare:
Se spală gutuile, după care se taie felii, nici prea groase, nici prea subţiri. Se încinge uleiul, peste care se pun feliile de gutui şi se prăjesc pe ambele părţi până devin aurii. Procedura durează cam 5-7 minute. Se adăugă apă, cât să le acopere, şi se fierb 5 minute la foc mediu. Între timp, se pregăteşte caramelul din cele 5-6 linguri de zahăr, care se toarnă peste gutui, amestecând uşor. Se omogenizează făina cu puţină apă şi se face un rântaş, care se toarnă peste gutui, amestecând cu grijă pentru a nu se forma cocoloaşe. Se mai lasă 2-3 minute, după care se opreşte focul. Se serveşte cald sau rece. Are un gust dulce-acrişor. (Elena Radu, Călăraşi)

Ingrediente:
Pentru aluat:
1 kg făină, sare, apă şi puţin ulei
Pentru sirop:
700 ml apă călduţă; 200 g zahăr; esenţe de vanilie, rom.
Pentru umplutură:
500 g nucă măcinată
300 g zahăr, lămâie rasă, zahăr vanilat
Mod de preparare:
„În întâmpinarea Naşterii Domnului, gospodinele care respectă tradiţia vrânceană, zona din care provin, fac aceste turte. Acestea se mai numesc şi «scutecele Domnului». Tradiţia spune că prima turtă care se coace se dă, în Ajunul Bobotezei, păsărilor şi animalelor din curte pentru a fi sănătoase şi fertile”, explică Victoria Lepădatu.
Se face un aluat din făină, sare, apă şi puţin ulei, care se frământă foarte bine. Încăperea în care se fac turtele trebuie să fie încălzită. Se întinde câte o foaie, cât mai subţire posibil. Se coc pe plită pe ambele părţi. După ce s-au copt, se lasă la uscat într-un colţ al plitei.
Se pregăteşte, separat, într-un vas curat, apă călduţă cu mirodenii (vanilie, rom), iar în alt vas o compoziţie din nucă măcinată, zahăr, lămâie rasă şi zahăr vanilat. Se ia câte o turtă, se trece prin apă cu mirodenii, se aşază pe o farfurie întinsă, după care se presară din abundenţă compoziţia cu nucă măcinată, zahăr, lămâie rasă şi zahăr vanilat. Apa care rămâne de la înmuiatul turtelor se toarnă la rădăcina unui pom roditor (fructifer) şi se repetă de trei ori: „Pomule, faci fructe (mere, pere…) la vară sau te tai?/Fac fructe (mere, pere…)!” Este nevoie de două persoane, una care să adreseze întrebarea şi cealaltă să-i răspundă. De obicei, se iese un copil, că el este fără de păcat.
Turtele sunt aşezate pe masa din odaia bună în care este primit preotul cu Ajunul Crăciunului. Turtele sfinţite şi binecuvântate de preot se împart în Ajun împreună cu sarmale de post, cu colaci făcuţi în cuptor, mere şi nuci. (A consemnat Raluca Brodner)