Anul 2024, dedicat în Patriarhia Română pastorației și îngrijirii bolnavilor și Sfinților tămăduitori fără de arginți, ne-a oferit prilejul redescoperirii importanței unei lucrări mari și sfinte, aceea
Romani 15, 7-16
Fraților, primiți-vă unii pe alții, precum și Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu. Căci spun: Că Hristos S-a făcut slujitor al tăierii împrejur pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să întărească făgăduințele date părinților, iar neamurile să slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, precum este scris: «Pentru aceasta, Te voi lăuda între neamuri și voi cânta numele Tău». Și iarăși zice Scriptura: «Veseliți-vă, neamuri, cu poporul Lui». Și iarăși: «Lăudați pe Domnul toate neamurile; lăudați-L pe El toate popoarele». Și iarăși Isaia zice: «Și se va arăta rădăcina lui Iesei, Cel Care Se ridică să domnească peste neamuri; întru Acela neamurile vor nădăjdui». Iar Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria și pacea în credință, ca să prisosească nădejdea voastră, prin puterea Duhului Sfânt. Și, frații mei, sunt încredințat eu însumi despre voi, că și voi sunteți plini de bunătate, plini de toată cunoștința, putând să vă povățuiți unii pe alții. Și v-am scris, fraților, mai cu îndrăzneală, în parte, ca să vă amintesc despre harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu, ca să fiu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri, slujind Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca prinosul neamurilor, fiind sfințit în Duhul Sfânt, să fie bine primit.