Foarte rar ni se dăruiește bucuria de a cunoaște oameni bineplăcuți lui Dumnezeu prin însăși mărturia fiilor lor. Istoria Bisericii păstrează, ca într-un vas de mir, un asemenea exemplu din veacul de aur al
Romani 3, 28-31; 4, 1-3
Fraților, socotim că prin credință se va îndrepta omul fără faptele Legii. Oare Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este El și Dumnezeul păgânilor? Da, și al păgânilor, de vreme ce este un singur Dumnezeu, Care va îndrepta, din credință, pe cei tăiați împrejur și prin credință, pe cei netăiați împrejur. Desființăm noi Legea prin credință? Nicidecum! Dimpotrivă, întărim legea. Deci, ce vom zice că a dobândit Avraam, strămoșul nostru după trup? Dacă Avraam s-a îndreptat din fapte, are de ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu. Căci ce spune Scriptura? «Și Avraam a crezut lui Dumnezeu și i s-a socotit lui ca dreptate».





