Pentru credința sa în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru dragostea sa față de neamul românesc, tânăra Aspazia, una dintre studentele favorite ale poetului și profesorului universitar Lucian Blaga, avea să pătimească 14 ani în temnițe. Plini de înjosiri, tortură, foame, ger - o continuă dezumanizare orchestrată de comuniști. Avea să ne lase moștenire, spre neuitarea acelor cumplite vremi, una dintre cele mai literare, mai frumos scrise cărți de memorii: „Strigat-am către Tine, Doamne...”.
Romani 8, 22-27
Fraților, știm că toată făptura împreună suspină și împreună are dureri până acum. Și nu numai atât, ci și noi, care avem pârga Duhului, și noi înșine suspinăm în noi, așteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru. Căci prin nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva ceea ce vede? Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, așteptăm prin răbdare. De asemenea și Duhul vine în ajutor slăbiciunii noastre, căci noi nu știm să ne rugăm cum trebuie, ci Însuși Duhul se roagă pentru noi cu suspine negrăite. Iar Cel ce cercetează inimile știe care este dorința Duhului, căci după Dumnezeu El Se roagă pentru sfinți.





