Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Averile de care furul nu se poate apropia

Biblia - verset cu verset: Averile de care furul nu se poate apropia

Un articol de: Lucian Apopei - 17 Septembrie 2009

Facerea 14, 11: „Atunci biruitorii au luat toate averile Sodomei şi Gomorei şi toate bucatele lor şi s-au dus.“

Fugind din calea înrobitorilor, locuitorii Sodomei şi Gomorei au fost jefuiţi de averile şi de resursele lor de hrană. Uşurinţa cu care războinicii au prădat aceste cetăţi reflectă puterea lor în luptă şi cruzimea cu care i-au tratat pe cei învinşi.

Pierderea averilor de către locuitorii Sodomei şi Gomorei se aseamănă izbitor cu prăpădirea lucrurilor lumeşti, deseori în mod neaşteptat, cu care sunt hărăziţi cei care nu caută spre cele cereşti, ci numai spre cele lumeşti. Asemănarea acestui fragment biblic vechitestamentar poate fi uşor făcută cu desele trimiteri ale Noului Testament către o viaţă cumpătată, în priveghere - căci furul vine pe neaşteptate - încărcată de o spiritualitate deosebită: „Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică“ (Luca 12, 33). Căci viaţa virtuoasă nu poate fi nicicum prădată precum cele două cetăţi, iar sufletul curat şi credincios al omului nu poate fi vătămat, oricât de mare ar fi puterea biruitorilor.