„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
06 Dec, 2025
Biblia - verset cu verset: Avraam a fost aspru cu sine şi mărinimos cu aliaţii săi
Facerea 14, 24: „Fără numai cele ce au mâncat tinerii şi ceea ce se cuvine a se împărţi aliaţilor mei, care au mers cu mine: Aner, Eşcol şi Mamvri. Aceia să-şi ia partea lor!“
Avraam returnează cetăţii Sodoma nu numai oamenii înrobiţi de barbari, ci şi averile furate de aceştia. El renunţă la drepturile sale - am menţionat cu prilejul versetelor precedente despre drepturile privind reţinerea prăzii de război capturate de învingători în luptă -, însă nu le impune acelaşi lucru slujitorilor şi aliaţilor săi. Avraam, după cum spune şi Sfântul Apostol Pavel, era în căutarea averii din patria cerească (Evrei 11, 16) şi nu-l interesa bunurile provenite din rândul sodomeilor. În ceea ce priveşte întreţinerea oamenilor cu care el a luptat contra barbarilor, patriarhul crede de cuviinţă că aceştia pot reţine pentru ei o parte din bunurile capturate, aspect care poate fi privit şi ca o motivare a rostului pentru care ei s-au angajat în luptă. Trebuie subliniat că Aner, Eşcol şi Mamvri, aliaţii lui Avraam, primesc doar „ceea ce se cuvine“, neuzurpând nimic din cele ale sodomeilor, împlinind astfel şi o poruncă pe care o regăsim în Scriptura Noului Testament la Sfânta Evanghelie după Matei: „că vrednic este lucrătorul de hrana sa“. Şi în acest ultim verset al celui de-al XIV-lea capitol, ca şi în precedentele, se reflectă o serie de trăsături de caracter ale patriarhului Avraam. Dacă acesta este aspru cu el însuşi şi reţinut în privinţa dobândirii de foloase băneşti după o luptă purtată contra barbarilor nu pentru avere, ci pentru eliberarea nepotului său, Lot, luat captiv împreună cu familia sa, Avraam nu este la fel în ceea ce-i priveşte pe apropiaţii săi care l-au susţinut. Îngăduind apropiaţilor să-şi ia „ceea ce se cuvine“, Avraam diluează astfel meritele sale şi distribuie laudele către aliaţi.
