Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Ce este „tăria“

Biblia - verset cu verset: Ce este „tăria“

Un articol de: Lucian Apopei - 28 Martie 2008

Facerea 1, 6: „Şi a zis Dumnezeu: «Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape!»

Şi a fost aşa.“

Şi în versetul prezentat astăzi, observăm că lumea este creată de Dumnezeu prin puterea cuvântului. După ce a spus „să fie lumină!“, în ziua a doua a creaţiei, Dumnezeu face tăria şi desparte apele de ape.

Pentru a explica noţiunea tărie, am apelat la scrierile Sfântului Vasile cel Mare: „Cuvântul tărie este folosit, de obicei, în Scriptură pentru cele ce au o tărie covârşitoare; de pildă, când se spune: «Domnul este tăria mea şi scăparea mea» (Psalm 17, 11) şi «Eu am întărit stâlpii lui» (Psalm 17, 11) şi «Lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui» (Psalm 150, 1). Învăţaţii profani numesc «corp tare», corpul care este solid şi plin, în opoziţie cu corpul matematic; corpul matematic îşi are existenţa numai în dimensiuni, adică în lăţime, adâncime şi înălţime; corpul tare, pe lângă dimensiuni, are şi rezistenţă. Scriptura obişnuieşte să numească tărie ceea ce este tare şi rezistent. De multe ori, foloseşte acest cuvânt despre aerul condensat, ca atunci când spune la Amos capitolul 4, versetul 13: «Eu, Cel ce întăresc tunetul»“ (Comentarii la Hexaemeron). Pe scurt, cuvântul tărie capătă, în Sfânta Scriptură, două înţelesuri: acela de atmosferă terestră sau - cel mai răspândit sens - cer văzut.

Cât despre expresia „să despartă ape de ape“, unii exegeţi ai Bisericii, având intenţia realizării unor comentarii duhovniceşti, au interpretat aceste cuvinte alegoric, zicând că, prin aceste ape, se înţelege, în chip figurat, puterile spirituale şi netrupeşti. Astfel, sus, deasupra tăriei, au rămas puterile cele mai bune, iar în jos, în locurile din jurul pământului şi în cele materiale, au rămas puterile cele rele. „Cu alte cuvinte, puterile cele de sus sunt vrednice, datorită curăţiei minţii lor, să dea Ziditorului lauda cuvenită; apele de sub ceruri însă sunt duhurile răutăţii care au căzut din înălţimea lor firească în adâncul răutăţii“, prezintă Sfântul Vasile cel Mare acest simbolism al interpretării alegorice. El, ca dealtfel şi majoritatea interpreţilor Sfintei Scripturi din Biserică, văd în această expresie, „să despartă ape de ape“, actul creator văzut al lui Dumnezeu, astfel încât „să înţelegem prin apă, apă; iar despărţirea făcută de tărie s-o interpretăm potrivit cauzei date de Scriptură“.