„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Biblia - verset cu verset: Hotare ale pământului avraamic
Facerea 15, 18: „În ziua aceea a încheiat Domnul legământ cu Avram, zicând: «Urmaşilor tăi voi da pământul acesta de la râul Egiptului până la râul cel mare al Eufratului».“
Consfinţind făgăduinţa făcută lui Avraam, Dumnezeu îi indică patriarhului şi hotarele pământului în care urmaşii săi vor locui. „Râul Egiptului“ a fost identificat de unii cu Nilul, dar şi cu El-Ariş, un pârâu care are apă numai iarna şi care curge prin partea de nord-vest a Peninsulei Sinai. La aceste hotare avea să se ajungă în timpul domniei lui David şi Solomon, când „el (n.r. - Solomon) domnea peste toţi regii, de la râul Eufrat până la ţara Filistenilor şi până la hotarul Egiptului“ (II Cronici 9, 26). Sfântul Ioan Gură de Aur a văzut în indicarea zonei unde vor locui urmaşii lui Avraam un nou mijloc de a-i arăta patriarhului că poporul al cărui strămoş va deveni o să se constituie într-unul numeros. „Vezi că prin toate mijloacele vrea să-i arate cât de numeroasă va fi seminţia lui! Mai înainte îi spusese că seminţia lui va fi nenumărată, ca mulţimea stelelor; acum îi arată cât de întinse vor fi hotarele seminţiei lui, ca să cunoască Avraam şi de aici cât de mare va fi mulţimea urmaşilor săi“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur. În ultimele trei versete ale acestui capitol, menţionarea popoarelor pe care neamul său le va stăpâni (Chenei, Chenezei, Chedmonei, Hetei, Ferezei, Refaimi, Amorei, Canaanei, Hevei, Gherghesei şi Iebusei) indică puterea de dominaţie a neamului avraamic în acea zonă.