Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: În zorii ultimei zile de existenţă a Sodomei

Biblia - verset cu verset: În zorii ultimei zile de existenţă a Sodomei

Un articol de: Lucian Apopei - 26 Feb 2010

Facerea 19, 15: „Iar în revărsatul zorilor grăbeau îngerii pe Lot, zicând: «Scoală, ia-ţi femeia şi pe cele două fete ale tale, pe care le ai, şi ieşi, ca să nu pieri şi tu pentru nedreptăţile cetăţii!».“

Acest verset reprezintă introducerea prezentării uneia dintre cele mai drastice măsuri de eradicare a păcatului, anume nimicirea unei întregi comunităţi de oameni cuprinsă de nedreptăţi. Distrugerea Sodomei şi Gomorei va fi amintită în multe alte locuri în Scriptură ca exemplu al mâniei divine care nimiceşte păcătoşii prin foc, după ce i-a nimicit prin apă, la potop.

După ce Lot îi avertizase pe copiii săi în timpul nopţii despre calamitatea care se va abate asupra comunităţii, acum, în revărsatul zorilor, îngerii l-au grăbit să fugă fără întârziere împreună cu soţia şi cele două fiice. Doar aceştia vor părăsi la timp cetatea Sodomei, ginerii lui Lot neluând în serios avertizarea sa, după cum am aflat în versetul precedent. „Iată că şi ei erau din acelaşi aluat rău! Dumnezeu, vrând să-l scape repede de înrudirea cu ei, nici n-a îngăduit să se amestece aceia cu fetele dreptului, ci i-a luat din lume mai înainte şi pe ei, împreună cu cei răi“, a scris Sfântul Ioan Gură de Aur.

Dacă e să ne gândim astăzi la cea mai oribilă ilustrare imaginabilă a unor aşezări păcătoase, atunci Sodoma, alături de Gomora, creează acest cadru. Corupte şi decadente, cele două cetăţi sunt folosite pentru a reda limita inferioară din punct de vedere moral la care omul poate ajunge prin păcat, ca încălcare cu deplină ştiinţă şi cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu. Iar Scriptura utilizează în dese rânduri acest exemplu al încălcării ordinii morale pe care îl va reprezenta în istorie societatea Sodomei şi Gomorei: „Atunci Babilonul, podoaba împărăţiilor, cununa mândriei Caldeilor, fi-va ca Sodoma şi ca Gomora, pe care Dumnezeu le-a nimicit“ (Isaia 13, 19); „Dacă Domnul Savaot nu ne-ar fi lăsat o rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora. Ascultaţi cuvântul Domnului, voi conducători ai Sodomei, luaţi aminte la învăţătura Domnului, voi popor al Gomorei!“ (Isaia 1, 9-10); „Edom va fi o groază; toţi cei ce vor trece pe lângă el vor fi uimiţi, vor fluiera, văzând toate rănile lui. Cum au fost aruncate Sodoma, Gomora şi cetăţile vecine cu ele, zice Domnul, tot aşa şi acolo nu va trăi nici om, nici fiu de om nu se va opri în el (Ieremia 49, 17-18); „Cum au fost aruncate de Domnul Sodoma şi Gomora şi cetăţile vecine cu ele, zice Domnul, aşa şi aici nici un om nu va trăi, nici fiu de om nu va poposi acolo“ (Ieremia 50, 40); „«Şi v-am prăbuşit pe voi cum a prăbuşit Dumnezeu Sodoma şi Gomora şi aţi ajuns ca un tăciune scos din vâlvătaie. Dar nu v-aţi întors către Mine», zice Domnul!“ (Amos 4, 11).