„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Biblia - verset cu verset: Îndreptarea sodomeilor s-a dovedit a fi un efort zadarnic
Facerea 19, 10: „Atunci Oamenii aceia, care găzduiau în casa lui Lot, întinzându-Şi mâinile, au tras pe Lot în casă la Ei şi au încuiat uşa.“
Acest verset clarifică întru totul viitorul sodomiţilor. După ce Dumnezeu ascultase rugăciunea patriarhului Avraam, consfinţind salvarea întregii cetăţi a Sodomei dacă s-ar găsi într-însa măcar zece drepţi şi după ce i-a îngăduit lui Lot să facă o ultimă încercare de a schimba planul nelegiuit al sodomiţilor de a-i agresa pe cei doi Oaspeţi ca să-i aducă pe calea cea bună, evenimentele ajung într-un punct în care nu mai e cale de întoarcere, iar distrugerea Sodomei rămâne doar o chestiune de timp. Dumnezeu cunoaşte acum gradul stricăciunii sodomiţilor, care sunt „cu adevărat aşa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor“ (Facerea 18, 21). El s-a pogorât prin cei doi Străini în mijlocul sodomeilor pentru a le cerceta viaţa şi i-a aflat pe aceştia într-o fierbere cumplită a răutăţii. „Domnul priveşte de sus la cei ce rămân în vrednicia lor şi care săvârşesc cele date spre împlinirea firii omeneşti; iar pe cei care sunt pogorâţi în adâncul răutăţii îi cercetează altfel, prin pogorârea la ei“, scrie Sfântul Vasile cel Mare. Astfel, chiar dacă locuitorii Sodomei şi Gomorei erau vestiţi ca fiind „răi şi tare păcătoşi“ (Facere 13, 13), acţionând neconform cu starea morală în care trebuia să se găsească fiinţa umană, iată că Dumnezeu nu i-a pedepsit fără o cercetare în prealabil a faptelor lor. Şi acum, când ultimele eforturi ale lui Lot s-au dovedit a fi zadarnice, vizitatorii cereşti au intervenit pentru a-l ocroti atât pe el, cât şi pe Ei Înşişi de vătămare. „Întinzându-Şi mâinile, au tras pe Lot în casă la Ei şi au încuiat uşa“, ne spune Scriptura. „Deci, după ce cele petrecute au arătat virtutea dreptului şi grija lui pentru aşa-socotiţii străini şi după ce s-a văzut că toată mulţimea aceea era înţeleasă să facă rău, atunci s-au descoperit şi drumeţii pe ei înşişi. Văzuseră că dreptul a făcut tot ce stătuse în puterea lui, de aceea îşi arată puterea lor, ca să apere pe drept, care era tiranizat de furia acelora“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur, cu trimitere la ceea ce versetul următor spune, anume că, în mod miraculos, „pe oamenii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire de la mic până la mare“. „Vezi că şi dreptul acesta este răsplătit îndată pentru iubirea sa de străini, iar nelegiuiţii aceia îşi primesc cuvenita pedeapsă!?“, exclamă Sfântul Ioan Gură de Aur. Pedeapsa care va fi aruncată asupra oamenilor aflaţi în jurul casei lui Lot îl va determina pe Philon din Alexandria să traducă denumirea cetăţii Sodoma care, după cele scrise de el, înseamnă orbire.