Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Ospitalitatea lui Avraam, un model al carităţii creştine

Biblia - verset cu verset: Ospitalitatea lui Avraam, un model al carităţii creştine

Un articol de: Lucian Apopei - 09 Ian, 2010

Facerea 18, 8: „Şi a luat Avraam unt, lapte şi viţelul cel gătit şi le-a pus înaintea Lor şi pe când Ei mâncau a stat şi el alături de Ei sub copac.“

Istorisirea celei dintâi revelări a Sfintei Treimi, un singur Dumnezeu în trei persoane, la stejarul Mamvri, loc recunoscut astăzi ca fiind situat la aproximativ doi kilometri de Hebron, continuă cu prepararea mesei de către Avraam. Patriarhul, grabnic iubitor de străini, pregăteşte Oaspeţilor cele mai bune bucate pe care le avea în marea sa gospodărie. Mâncarea pe care el le-o aşază pe masă Celor Trei este un semn al mulţumirii aduse divinităţii, căci precum hrana este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul susţinerii vieţii biologice de pe pământ, ea devine, în mod mijlocit, resursă de susţinere a vieţii sufleteşti prin dăruirea ei celor în nevoie. Tradiţia ortodoxă numeşte toată această scenă Filoxenia (ospitalitatea) lui Avraam, devenită model al carităţii creştine. „Deşi adiat de intuiţii sacre, Avraam Îi tratează pe Cei Trei ca pe nişte călători osteniţi şi flămânzi, tratament pe care Ei îl onorează într-o perfectă manieră antropomorfă“, după cum aflăm într-o notă a Bibliei sau Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta.

În iconografie, pentru a se crea o oarecare uniformitate în reprezentarea Sfintei Treimi, au apărut erminii sau manuale de pictură, precum cea a lui Dionisie de Furna, care stabileşte canoane precise pentru fiecare compoziţie, astfel că, pentru ospeţia lui Avraam, se prescrie o „reţetă“ în care sunt enumerate toate elementele descriptive: „Casa şi trei îngeri şezând la masă, având înaintea lor un cap de bou şi pâini într-o tipsie şi alte blide cu bucate şi pahar şi o cană cu vin; de-a dreapta lor, Avraam aducând o strachină acoperită, iar de-a stânga Sarra, care ţine o strachină cu găină în mâini“. Desigur că arta iconografică a propus ulterior inserarea şi a altor detalii, astfel că în cadru apare şi tânărul căruia Avraam i-a poruncit să taie „viţelul tânăr şi gras“, sau dimpotrivă, pentru a reda doar icoana Sfintei Treimi, restul personajelor nu mai apar reprezentate, precum în bine-cunoscuta icoană a lui Rublov.