„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Biblia - verset cu verset: Rugăminte şi bunăvoinţă
Facerea 14, 21: „Iar regele Sodomei a zis către Avram: «Dă-mi oamenii, iar averile ia-le pentru tine!».“
Văzând generozitatea lui Avraam, împăratul Sodomei îndrăzneşte să-i ceară oamenii din regatul său care fuseseră înrobiţi de armata celor patru puteri cuceritoare şi eliberaţi acum de patriarh El dă dovadă de respect şi de raţiune, cerându-i lui Avraam să reţină averile dobândite în urma luptei, aşa-zisa pradă de război. El respectă o regulă nescrisă în astfel de situaţii care spune că învingătorul păstrează bunurile capturate. Avraam însă, în ciuda victoriei repurtate, „nici o aţă sau curea de încălţăminte nu voi lua din toate câte sunt ale tale“ (versetul 23). Despre împăratul Sodomei se poate preciza că el a dat dovadă de respect şi faţă de Melchisedec. Dacă ţinem cont de enumerarea pe care autorul biblic a făcut-o (versetele 17, 18), împăratul Sodomei a fost primul care l-a întâmpinat pe Avraam însă l-a lăsat pe preotul Melchisedec să se adreseze mai întâi învingătorului Avraam. Diferenţa dintre cei doi o face faptul că în timp ce Melchisedec venise să-l binecuvânteze şi să-I aducă slavă Dumnezeului cel Preaînalt, Ziditorul cerului şi al pământului, împăratul Sodomei a ieşit în întâmpinarea lui Avraam cu scopul de a-şi recupera supuşii.