„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Colind
Aseară pe-nserate
Aseară pe-nserate Fecioara Maria În Viflaim cetate Călătorind sosea. Şi fiind obosită Sălaş îşi căuta, Şi-n Viflaimul mare Nimenea n-o primea. Atunci Sfânta Fecioară Din Viflaim ieşea, Şi-n câmp într-o poiată, Acolo s-aşeza. Şi între dobitoace Pe fânul cel uscat Născut-a Preacurata Un mare Împărat. Fiul începe-a plânge Maria-l mângâia O, nu plânge Iisuse Că tu cunoşti lumea. Că lumea asta mare Prin tine s-a zidit Prin tine şi prin Tatăl Şi Dumnezeu cel Sfânt. S-aude glas spre seară, Al clopotelor cânt, Că vine, vine iară Iisus pe-acest pământ. El vine-n haină albă De îngeraşi purtat Să spele lumea-ntreagă De rău şi de păcat. De-atunci în orice casă S-aud colindători, Colinda lor duioasă Răsună până-n zori.








