„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Cum poţi urma pe cineva care duce o viaţă fără Dumnezeu?
Atunci a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi, zicând: Cărturarii şi fariseii au şezut în scaunul lui Moise; deci toate câte vă vor zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, că ei zic, dar nu fac. Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le mişte. Toate faptele lor le fac ca să fie priviţi de oameni; căci îşi lăţesc filacteriile şi îşi măresc ciucurii de pe poale. Şi le place să stea în capul mesei la ospeţe şi în băncile dintâi, în sinagogi, şi să li se plece lumea în pieţe şi să fie numiţi de oameni: Rabi. Voi însă să nu vă numiţi rabi, că unul este Învăţătorul vostru: Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi. Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri. Nici învăţători să nu vă numiţi, că Învăţătorul vostru este unul: Hristos. Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri pe sine se va înălţa. (Matei 23, 1-12)
***
În fragmentul evanghelic de astăzi, Domnul Iisus Hristos ne îndeamnă să fugim de făţărnicie şi de făţarnici, de acei oameni care doresc să arate că sunt altfel, de obicei mai buni, decât sunt în realitate. Şi pentru acest lucru fac eforturi susţinute şi recurg la tot felul de tertipuri. Multă făţărnicie şi falsitate vedem în jurul nostru. Găseşti mulţi care strecoară ţânţarul şi vor să înghită cămila. La tot pasul descoperi false modele şi pseudo-personalităţi. La polul opus, se află Domnul Hristos, Cel pe care nimeni nu-L poate acuza de păcat sau de falsitate. Când compari faptele cuiva cu poruncile lăsate de Mântuitorul, poţi vedea dacă este un model demn de urmat. Cum poţi urma pe cineva care duce o viaţă fără Dumnezeu? Să ascultăm învăţăturile Mântuitorului şi să le urmăm. Nu putem nădăjdui la veşnicia Raiului dacă viaţa noastră este asemeni unui iad. Fericitul Augustin aşa ne învaţă: "Omul păcătos se ascunde de Dumnezeu, sfântul se ascunde în Dumnezeu."