„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, va fi lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereți rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea. Iar când stați să vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greșelile voastre. Că de nu iertați voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide.”
Falsa credinţă
Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea. (Matei 7, 21-23)
***
Este o mare deosebire între ceea ce promitem şi ceea ce împlinim pentru sufletul nostru. Nu oricine zice „Doamne, Doamne” va intra în Împărăţia lui Dumnezeu, ci doar cel care face voia Lui. Această lămurire a fost făcută de Domnul Iisus Hristos. Sunt mulţi cei care fac paradă cu ceea ce numesc ei credinţă în Dumnezeu doar din dorinţa de a lăsa o bună impresie, de a ne arăta cât de evlavioşi sunt ei, sau pentru a căpăta un oarecare favor. În goana unora de a face profit din orice s-a ajuns să fie folosite însemne sau reprezentări care au legătură cu viaţa creştinului. Nu există limite în ceea ce priveşte falsa credinţă şi necunoaşterea vieţii duhovniceşti. Cei care procedează astfel nu au nimic de-a face cu Dumnezeu şi cu poruncile Sale; ei speculează buna noastră credinţă. Să fim convinşi că şi pentru ei a rostit Domnul Hristos: „Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea!” Împărăţia lui Dumnezeu nu se vinde, nici nu se cumpără, ci se dobândeşte prin susţinute eforturi! (Pr. Dumitru Păduraru)





