„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Înţelepciune biblică: Întruparea Cuvântului, Naşterea Mântuirii
"Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui." (Matei 2, 1- 2)
În episodul Naşterii Mântuitorului Hristos, relatat în amănunt doar de Evanghelistul Matei, sunt prezentaţi şi magii, ca fiind primii vestitori ai minunii dumnezeieşti ce se înfăptuise. Cuvântul "mag" era folosit cu precădere spre desemnarea magicienilor, a vrăjitorilor; magii antici fiind sfătuitori religioşi şi politici ai regilor din Răsărit. Originari din Persia, cei trei magi pornesc într-o călătorie mistică, neaşteptată, călăuziţi fiind de o stea nemaiîntâlnită, o stea care se vedea şi ziua în amiaza mare, pe când strălucea soarele; o stea care prin mărimea strălucirii sale a biruit şi razele soarelui. Asupra magilor s-au dezvoltat numeroase teorii de-a lungul timpului. Astfel, o evanghelie armeană de la anul 500 îi identifică pe cei trei magi cu Melkon - regele Persiei, Gaspar - regele Indiei şi Baltazar - regele Arabiei, aceasta fiind cea mai apropiată mărturie de variantele apusene Melchior, Gaspar şi Baltazar. Numărul magilor, trei, derivă din cel al darurilor pe care aceştia le-au făcut lui Hristos: "Şi deschizând vistieriile lor, i-au adus lui daruri: aur, tămâie şi smirnă." (Mt. 2, 11) Însemnătatea simbolică a acestor daruri este dezvoltată de Sfântul Irineu de Lyon: "magii i-au oferit lui Iisus mir, care era folosit la ungerea cadavrelor, pentru a arăta că Acesta avea să moară şi că va fi înmormântat din dragoste pentru oamenii muritori; aur, deoarece era un Împărat în Veşnica Împărăţie, şi smirnă (arsă pe altar pentru jertfă), pentru că era Dumnezeu". De asemenea, Sfântul Ioan Gură de Aur face referire la cei trei magi în omiliile sale: "Să nu socoteşti, dar, că e ceva nevrednic de Dumnezeu că a chemat prin o stea pe magi ca să se închine lui Hristos. A vrut să-i cheme prin arătarea unei stele ca să-i înalţe cu mintea mai sus de propria lor gândire. Pentru că, după ce i-a condus şi i-a călăuzit, şi după ce i-a adus lângă iesle, nu le mai vorbeşte prin stea, ci prin înger. Aşa au ajuns încetul cu încetul mai buni". Aşadar, orice creştin care urmează calea Naşterii Domnului, călăuzit fiind de lumina înţelepciunii dumnezeieşti, se poate asemăna celor trei magi, care spre închinare şi cinstire au pornit în căutarea Pruncului Sfânt.