„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Ascultarea, condiţie esenţială a monahului
Odată, un teban a venit la avva Sisoe, ca să se călugărească. Bătrânul l-a întrebat dacă are pe cineva în lume. El a zis: „Am un fiu“. Bătrânul îi zice: „Du-te, aruncă-l în fluviu şi atunci o să te faci călugăr“. Acela s-a dus să-l arunce, dar bătrânul a trimis pe un frate să-l împiedice. Fratele îi zice: „Gata, potoleşte-te, ce faci?“. El răspunde: „Avva mi-a spus să-l arunc“. Fratele îi zice: „Da, dar pe urmă a spus să nu-l mai arunci“. Aşadar, a lăsat copilul, s-a întors la bătrân şi a devenit un călugăr iscusit datorită ascultării sale. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)








