„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Ce face Dumnezeu?
Odată, un boier a vrut să-şi bată joc de un om foarte evlavios, după ce i-a adus laude linguşitoare. L-a întrebat:
- Ce face Dumnezeu? Evlaviosul îi răspunse scurt şi cuprinzător: - Cu certitudine ştiu ce face; face azi ca întotdeauna şi va face şi cu tine: pe cei trufaşi îi va înjosi, iar pe cei smeriţi îi va înălţa. Aceste cuvinte au fost nu doar un răspuns, ci şi o profeţie, pentru că boierul a vrut să se depărteze călare, iar calul l-a trântit, rănindu-l foarte grav. Din această întâmplare, care era să-i fie fatală, boierul a învăţat să-şi schimbe felul de a fi, devenind şi el evlavios. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)