„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Creştinul nu se răzbună
Adeiaida, fiica regelui Burgoniei, se căsătorise cu Lotar, regele Italiei, care a fost omorât de Beranger. Acesta voia să-l însoare pe fiul său cu Adeiaida, care era prizonieră. Adeiaida refuză. De aceea a fost aruncată în închisoare şi dată în paza soţiei lui Beranger, Villa. Dar Adeiaida a reuşit să fugă la unchiul său, Otto cel Mare. Acesta, învingându-l pe Beranger, a trimis-o pe Villa în închisoare şi a dat-o în grija Adelaidei. În disperarea sa, Villa îi spuse Adelaidei:
- N-am făcut decât o singură greşeală în viaţa mea: aceea de a nu te fi omorât când erai în mâna mea. - Iar eu, zise cu blândeţe Adeiaida, vreau să fac cel puţin o faptă bună în viaţa mea, şi anume să-ţi redau libertatea. Du-te la bărbatul tău şi spune-i să înceteze să mai fie nerecunoscător, pentru ca nu cumva să vină peste el şi alte nenorociri. (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)