„În vremea aceea, văzând minunea pe care a făcut-o Iisus, oamenii ziceau: Acesta este într-adevăr Prorocul, Care avea să vină în lume. Cunoscând, deci, Iisus că au să vină și să-L ia cu sila ca să-L
Istorii cu tâlc: Cum am putea să ne mântuim sufletul?
O soră a întrebat-o pe Fericita Teodora: „Vreau să-mi mântuiesc sufletul, cum pot să fac aceasta?“. I-a spus ei sfânta: „Cum am putea să ne mântuim sufletul, buna mea soră, dacă uşa limbii noastre este deschisă? De nu ne vom sili sufletul spre linişte, rugăciune şi tăcere, nu ne vom putea mântui“. (Matericul, Editura Anastasia, 1995)



.jpg)


