„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Cum arată un om adevărat
Într-o garnizoană, un soldat a îngenuncheat lângă pat şi şi-a făcut rugăciunea. Ceilalţi prieteni tăcură o clipă, izbucniră apoi unii în râs, alţii zvârliră cu chipiul în el, alţii începură să fluiere. Toate acestea nu-l abătură de la rugăciune pe soldat. În a doua seară, zgomotul s-a înteţit, dar soldatul îşi făcea mai departe rugăciunea. În seara a treia a făcut asemenea. Zgomotul mai încetă. În seara a patra şi a cincea, zgomotul a devenit tot mai mic. În seara a şasea a strigat un camarad, arătând cu degetul spre soldatul care se ruga:
- Acesta este om adevărat! Acesta va putea sta în faţa duşmanului! De atunci, toţi soldaţii l-au respectat. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)