„Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie; a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el a plecat departe.
Istorii cu tâlc: Cum poate omul să se ferească de vorbirea de rău?
Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: „Cum poate omul să se ferească de vorbirea de rău?“. Bătrânul zice: „Noi şi fraţii noştri suntem două imagini. Când omul ia seama la sine şi se defăimează, fratele este preţuit cum se cuvine; când, însă, omul se crede bun, găseşte că fratele este rău“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)








