„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Istorii cu tâlc: Cum poate omul să se ferească de vorbirea de rău?
Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: „Cum poate omul să se ferească de vorbirea de rău?“. Bătrânul zice: „Noi şi fraţii noştri suntem două imagini. Când omul ia seama la sine şi se defăimează, fratele este preţuit cum se cuvine; când, însă, omul se crede bun, găseşte că fratele este rău“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)





