„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Istorii cu tâlc: Cum putem să ne mântuim?
Întrebat-au surorile pe fericita Singlitichia: „Cum putem să ne mântuim?“. Şi ea, oftând din adâncuri şi vărsând multe lacrimi, a răspuns: „Copii! Noi toţi ştim cum să ne mântuim! Dar din pricina neglijenţei ne pierdem mântuirea. Mai întâi de toate şi mai mult decât toate, trebuie să păstrăm ceea ce a spus Domnul: iubeşte pe Domnul Dumnezeul tău din tot sufletul tău şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi; iată unde este mântuirea: într-o îndoită iubire“. (Matericul, Editura Anastasia, 1995)





