„În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar sluga unui sutaș, care era la el în cinste, fiind bolnavă, trăgea să moară. Și, auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să
Istorii cu tâlc: Cum să mă mântuiesc?
Sfântul avva Antonie, stând odată în pustiu, a căzut pradă acediei şi apăsătoarei întunecimi a gândurilor rele. Şi zicea către Dumnezeu: „Doamne, vreau să mă mântuiesc şi nu mă lasă gândurile rele. Ce să fac în neliniştea mea? Cum să mă mântuiesc?“. Ridicându-se puţin şi privind afară, Antonie vede pe cineva aidoma lui, stând jos şi lucrând, apoi, sculându-se şi făcând rugăciunea, şi iar aşezându-se şi împletind funia, apoi, din nou sculându-se pentru rugăciune. Era un înger al Domnului, trimis ca să-l îndrepte şi să-l întărească. Şi l-a auzit pe înger spunând: „Fă aşa şi te mântuieşte!“. Auzind acestea, avva Antonie s-a bucurat nespus şi a prins curaj. Şi aşa se mântuia. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)