„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, va fi lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereți rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea. Iar când stați să vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greșelile voastre. Că de nu iertați voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide.”
Istorii cu tâlc: Despre iertare
În Ierusalim a fost un patriarh, pe nume Alexandru, care era foarte milostiv. Odată unul dintre notari i-a furat aur. Temându-se, a fugit în Tebaida Egiptului, unde a căzut în mâinile barbarilor. Patriarhul a aflat că este rob şi l-a cumpărat cu 85 de monede şi s-a purtat cu el atât de bine când s-a reîntors în casa lui, încât unul din locuitorii oraşului a spus:
– Nimic n-ar fi mai folositor decât să greşesc faţă de Alexandru!
(după Ioan Evcrata, Limonariu)





