„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Două trădări
Pe un munte trăia un mare isihast, iar într-o zi au venit peste el hoţii. Bătrânul a strigat, vecinii l-au auzit, i-au prins pe hoţi şi i-au trimis la guvernator, iar acesta i-a întemniţat. Atunci, fraţii s-au întristat, zicându-şi: „Din cauza noastră au fost predaţi“. S-au sculat, s-au dus la avva Pimen şi i-au povestit totul. El i-a scris bătrânului (isihast) următoarele: „Gândeşte-te unde a fost prima trădare şi o vei vedea şi pe a doua. Căci dacă nu ai fi trădat mai întâi bunurile lăuntrice, nu ai fi făcut nici a doua trădare“. Citind scrisoarea avvei Pimen - care era renumit în tot ţinutul, deşi nu ieşea din chilia sa -, bătrânul s-a sculat, s-a dus în oraş, i-a scos pe hoţi din închisoare şi i-a eliberat de faţă cu toată lumea. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)








