„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Drumul lui Dumnezeu
Odată, avva Ammonas a vrut să treacă fluviul, dar găsind corabia în reparaţie, s-a aşezat lângă ea. A venit o altă luntre şi i-a trecut pe toţi cei care se aflau pe mal. Fraţii îl îmbie: „Vino şi tu, avva, să treci cu noi!“. Dar el zice: „Eu nu mă urc decât în corabia pentru toată lumea“. Avea cu el un snop de ramuri de palmier şi s-a aşezat să împletească funie şi s-o despletească, până când s-a dres corabia. Şi atunci a trecut. Fraţii i s-au închinat şi l-au întrebat: „De ce-ai făcut aceasta?“. Bătrânul zice: „Ca să nu umblu tot timpul grăbit de gândul meu, ci să merg încet, cu rânduială, pe drumul lui Dumnezeu“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)