„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Cât aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să fiți fii ai Luminii. Acestea le-a vorbit Iisus și, plecând, S-a ascuns de ei. Dar, deși a făcut atâtea
Istorii cu tâlc: Drumul lui Dumnezeu
Odată, avva Ammonas a vrut să treacă fluviul, dar găsind corabia în reparaţie, s-a aşezat lângă ea. A venit o altă luntre şi i-a trecut pe toţi cei care se aflau pe mal. Fraţii îl îmbie: „Vino şi tu, avva, să treci cu noi!“. Dar el zice: „Eu nu mă urc decât în corabia pentru toată lumea“. Avea cu el un snop de ramuri de palmier şi s-a aşezat să împletească funie şi s-o despletească, până când s-a dres corabia. Şi atunci a trecut. Fraţii i s-au închinat şi l-au întrebat: „De ce-ai făcut aceasta?“. Bătrânul zice: „Ca să nu umblu tot timpul grăbit de gândul meu, ci să merg încet, cu rânduială, pe drumul lui Dumnezeu“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)



.jpg)


