„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Istorii cu tâlc: Dumnezeu pedepseşte hoţia
Din vremea păgânilor ne-a rămas următoarea fabulă instructivă: o barză, privind din cuibul ei, a văzut un altar păgân cu carne pentru jertfă. Şi-a luat avânt şi a furat o bucată de carne, pe care a dus-o puişorilor săi din cuib. Lacomă, a coborât a doua oară să mai fure o bucată. Însă, pe când zbura deasupra altarului, a văzut că cuibul este în flăcări. Când a dus prima bucată de carne nu a observat că avea lipită un cărbune aprins. Astfel, i-au murit puii. Tot aşa se întâmplă şi cu cel care ţine pe nedrept un lucru care nu-i aparţine; lucrurile lui se vor pierde mai devreme sau mai târziu. (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)





