„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Dumnezeu pedepseşte hoţia
Din vremea păgânilor ne-a rămas următoarea fabulă instructivă: o barză, privind din cuibul ei, a văzut un altar păgân cu carne pentru jertfă. Şi-a luat avânt şi a furat o bucată de carne, pe care a dus-o puişorilor săi din cuib. Lacomă, a coborât a doua oară să mai fure o bucată. Însă, pe când zbura deasupra altarului, a văzut că cuibul este în flăcări. Când a dus prima bucată de carne nu a observat că avea lipită un cărbune aprins. Astfel, i-au murit puii. Tot aşa se întâmplă şi cu cel care ţine pe nedrept un lucru care nu-i aparţine; lucrurile lui se vor pierde mai devreme sau mai târziu. (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)