„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Pentru că n-a trimis Dumnezeu pe
Istorii cu tâlc: Fă cât poţi!
Un frate l-a întrebat pe avva Pistamon: „Ce să fac, nu am stare când îmi vând munca mea?“. Bătrânul i-a zis: „Şi avva Sisoe şi toţi ceilalţi îşi vând munca lor, nu e nici un rău. Când vinzi, spune o singură dată preţul mărfii. Apoi, dacă vrei să laşi puţin din preţ, e treaba ta. Aşa o să te linişteşti“. Fratele îl întreabă iarăşi: „Dar dacă vreodată am ce-mi trebuie, tot vrei să lucrez?“. Bătrânul i-a zis: „Chiar dacă ai ce-ţi trebuie, nu lăsa lucrul de izbelişte. Fă cât poţi, dar nu cu tulburare“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)





