„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Istorii cu tâlc: Folosul ostenelii
Avva Kronios a zis: „Dacă Moise nu şi-ar fi mânat turma pe muntele Sinai, n-ar fi văzut rugul aprins“. Fratele l-a întrebat pe bătrân: „Ce reprezintă rugul?“. El îi zice: „Rugul reprezintă lucrarea trupească, căci este scris: «Împărăţia cerurilor seamănă cu o comoară ascunsă într-un ogor»“. Fratele întreabă: „Aşadar, fără osteneala trupească omul nu se va învrednici de nici o cinstire?“. Bătrânul zice: „E scris: «Cu ochii ţintă la Cel Care începe şi desăvârşeşte credinţa, Iisus, Cel Care în locul bucuriei a îndurat crucea», iar David zice: «Nu voi da odihnă ochilor mei şi aţipire pleoapelor mele şi aşa mai departe»“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)





