„Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om a sădit vie, a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn și a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe. Și, la vremea potrivită, a trimis la lucrători un
Istorii cu tâlc: Fuga de sminteală
Odată, avva Ioan a plecat de la Sketis împreună cu alţi fraţi, dar călăuza lor a greşit drumul, întrucât era noapte. Fraţii îi zic avvei Ioan: „Ce facem, avva? Dacă fratele a rătăcit drumul, vom umbla de colo colo până vom pieri“. Bătrânul le zice: „Dacă-i spunem, se va supăra şi se va ruşina. O să mă prefac bolnav şi-o să-i spun că nu mai pot merge şi că rămân aici până dimineaţă“. Şi aşa a făcut. Fraţii ceilalţi i-au zis: „Nici noi nu mergem mai departe, rămânem cu tine“. Şi au stat acolo până dimineaţa, fără să-l smintească pe frate. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)





