„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Istorii cu tâlc: Înţelepciunea, virtutea cea mai însemnată a creştinului
La o adunare a călugărilor şi asceţilor din Theba Egiptului, prezidată de arhimandritul Anton, s-a pus întrebarea care este cea mai însemnată virtute. O parte dintre monahi au răspuns smerenia, alţii iubirea de singurătate, alţii mărinimia etc. În cele din urmă şi-a spus părerea şi Antonie: „Toate virtuţile sunt însemnate şi demne de laudă, vorbesc din experienţă, însă înţelepciunea este virtutea care se distinge cel mai mult dintre toate. Ea conţine toate virtuţile, le conduce pe toate şi ajută pe om să ajungă la toate virtuţile, iar fără ea omul cade“. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)





