„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Iubirea lui Iisus
Sfânta Margareta din Antiohia Pisidiei era fiica unui preot bătrân. Convertindu-se la creştinism, a fost alungată din casa părintească şi silită să păzească o turmă de oi; ea s-a supus cu bucurie deoarece suferea pentru Iisus Hristos. Văzând-o odată un prefect, a fost impresionat de frumuseţea ei şi se hotărî să o ia în căsătorie. A luat-o cu el, dar aflând că este creştină, a citat-o oficial în faţa tribunalului său.
- Care îţi este numele?, a întrebat-o. - Oamenii îmi spun Margareta, dar în Sfântul Botez am primit un nume mai scump. Mă numesc creştină şi mărturisesc cu inima şi cu gura pe Iisus Hristos. Alibrius, prefectul, a îndemnat-o să jertfească zeilor, ameninţând-o cu cele mai groaznice chinuri. Margareta a răspuns: - Dacă Mântuitorul Iisus Hristos n-ar fi decât un om, cum crezi tu, şi dacă nu ar fi în acelaşi timp Dumnezeu adevărat şi om adevărat, ameninţările tale m-ar putea înfricoşa, dar fiindcă El este regele cerului şi al pământului şi are o aşa de mare putere, încât, dacă ar vrea, într-un moment te-ar putea arunca de viu în iad, ar fi o prostie să mă lepăd de un astfel de Stăpân, pentru a-mi înclina capul în faţa idolilor fără viaţă. Deci, fii sigur, judecătoriile, că nu voi asculta de edictele împăraţilor. Ucide-mă, dacă vrei, sfâşie-mă, arde-mă de vie, omoară-mă, dar niciodată nu mă vei despărţi de iubirea lui Iisus. Tiranul a poruncit să fie sfâşiată cu un cleşte de fier, apoi să fie arsă cu făclii, iar la urmă a fost aruncată într-o căldare cu apă clocotită. (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)








