„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Lumina credinţei
Sfântul Antonie se duse odată să-l viziteze pe Didim cel Orb. După convorbire, Didim îşi arătă durerea pe care o simte din cauza pierderii vederii. Sfântul Antonie, care admira cunoştinţele cele multe ale lui Didim, zise: „Fratele meu, de ce să-ţi pară rău pentru ochi, care sunt la fel cu ochii muştelor şi ai insectelor, când noi avem o lumină interioară pe care nu o au decât sfinţii şi îngerii?“. Această lumină e credinţa! (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)








