„Zis-a Domnul către iudeii care crezuseră într-Însul: Eu sunt Pâinea vieții. Părinții voștri au mâncat mană în pustie și au murit. Pâinea care Se coboară din cer este aceasta din Care, dacă mănâncă
24 Mai, 2024
Istorii cu tâlc: Necredinţa îl îndepărtează pe om de Dumnezeu
Un om plecase la biserică, însă, când să intre pe poarta bisericii, se întâlni cu un altul:
- Hai până acasă, îi zise acela, şi vinde-mi câteva duble de porumb. - Nu merg acum. Mai zăboveşte şi tu niţel până ies de la biserică. - La biserică? La odihnă? Eu nu zăbovesc... Dacă vrei, dacă nu, cu bani găsesc şi lapte de pasăre. Gândul că va pune mâna pe bani l-a momit pe creştin. S-a dus, i-a vândut porumb şi s-a întors iarăşi la biserică, tocmai când preotul explica Sfânta Evanghelie. Era vorba de umblarea pe mare a Sfântului Petru, cum s-a dat jos din corabie plin de credinţă, cum mergea pe apă ca pe uscat, dar mai târziu, slăbindu-i credinţa, era gata să se scufunde dacă Mântuitorul nu-i întindea mâna. - Credinţa, spunea preotul, mută munţii din loc în loc. Necredinţa abate pe om din calea mântuirii, spre păcat. - Aşa a fost şi cu mine, se gândea creştinul. La început, am plecat de acasă plin de credinţă. La poarta bisericii m-a cuprins necredinţa şi m-a robit ochiul diavolului, banul. Mi-am dat seama că n-am făcut bine. De aceea m-am întors la biserică, mâhnit că supărasem pe Dumnezeu. Îmi vei întinde mâna Ta, Doamne, ca să nu mă scufund? (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)
