„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Pilda unui episcop
Episcopul Epifanie din Cipru (sec. IV) a trimis odată după stareţul Ilarie, spunându-i că doreşte să-l vadă înainte de a muri. Stareţul a venit şi episcopul l-a invitat la masă, unde li s-a servit carne de pasăre, pe care stareţul a refuzat-o, zicând:
- Iartă-mă, părinte, dar de când am îmbrăcat rasa călugărească, n-am mai mâncat carne. - Eu, a răspuns episcopul, de când sunt preot, n-am lăsat pe nimeni să adoarmă dacă a avut ceva împotriva cuiva, fără să-l fi iertat. - Iartă-mă, a zis stareţul, viaţa ta este cu mult mai desăvârşită decât a mea. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)