„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Poţi să-ţi judeci aproapele?
Odată, un frate de la Sketis a greşit. S-a întrunit adunarea bătrânilor şi l-au chemat şi pe avva Moise, dar el nu vroia să vină. Preotul a trimis după el, zicându-i: „Vino, oamenii te aşteaptă“. El s-a sculat şi a venit, cărând în spate un coş găurit plin cu nisip. Uimiţi de apariţia lui, fraţii l-au întrebat: „Ce înseamnă aceasta, părinte?“. Bătrânul le-a răspuns: „Păcatele mele curg în spatele meu, eu nu le văd, dar vin astăzi ca să judec păcatele altuia“. Auzind aceasta, nu i-au mai spus nimic fratelui păcătos, ci i-au cerut iertare. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)








