„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Puterea avvei Macarie
Avva Macarie cel Mare s-a dus la avva Antonie, pe munte. A bătut la poartă, Antonie a ieşit şi l-a întrebat: „Cine eşti?“. El a zis: „Sunt Macarie“. Celălalt a încuiat poarta şi a intrat în chilie lăsându-l afară, dar când l-a văzut atât de răbdător i-a deschis şi i-a zis cu bucurie: „De mult îmi doream să te văd, căci am auzit despre tine“. Apoi l-a ospeţit şi i-a pregătit să se odihnească, fiindcă era frânt de oboseală. La căderea serii, avva Antonie şi-a muiat ramurile de palmier. Avva Macarie îi zice: „Porunceşte să înmoi şi eu“. El a zis: „Înmoaie“. Şi-a făcut o legătură mare şi a înmuiat-o şi au stat de cu seară împletind funie şi vorbind despre mântuirea sufletului. Iar funia cobora pe fereastră în peşteră. Dimineaţa, avva Antonie a ieşit şi, văzând lungimea funiei avvei Macarie, a zis: „Multă putere iese din aceste mâini!“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)