„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Sfatul unui adevărat prieten
Doi prieteni discutau odată despre credinţă. Unul zise:
- Ce credinţă ai tu, prietene? Acela a răspuns: - Nici una, în privinţa aceasta sunt ca o coală de hârtie albă. Cel dintâi, care era un om foarte evlavios, îl sfătui: - Bagă de seamă, prietene, ca nu cumva să scrie diavolul numele pe ea. Aceste cuvinte au zguduit adânc sufletul prietenului. Din clipa aceea o rază din harul lui Dumnezeu i-a străbătut sufletul şi a început să se ocupe tot mai mult de credinţă, până ce ajunse să se roage aşa cum mama lui îl învăţase în copilărie. (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)








