„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Un remediu contra trufiei
Odată, o domnişoară, aflând că un cunoscut va călători la Paris, l-a rugat ca la întoarcere să-i aducă o oglindă. Prietenul, cunoscând trufia femeii, la întoarcere i-a adus un craniu. Ea s-a speriat văzând darul, în timp ce domnul i-a zis:
- Vezi domnişoară, aceasta este o oglindă adevărată. Ce e drept privind-o nu veţi putea să vă faceţi părul, dar vă veţi putea aranja întreaga viaţă morală. În acest craniu erau odinioară doi ochi strălucitori, acum nu se mai văd; capul acesta avea un păr frumos ondulat, iar acum este chel; obrajii erau roşii ca trandafirii, acum au dispărut; avea dinţi ca nişte perle, buze roşi ca cireşele; vorbe dulci îi ieşeau din gură. Toate acestea, după cum vedeţi, au fost trecătoare; ce a fost ea sunteţi dumneavoastră acum, şi ce este ea acum veţi fi odată şi dumneavoastră. În urma acestor cuvinte, domnişoara s-a schim-bat şi a devenit un model de virtute. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)








