„În vremea aceea au ieșit Iisus și ucenicii Lui prin satele Cezareei lui Filip. Și, pe drum, i-a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicându-le: Cine zic oamenii că sunt Eu? Iar ei au răspuns Lui, zicând: Unii
Istorii cu tâlc: Zgârcenia îl îndepărtează pe creştin de Dumnezeu
Un zgârcit îşi îngropase banii în grădină. Într-o zi, banii au dispărut din ascunzătoare, fiind înlocuiţi cu o piatră mare.
- Nenorocitul de mine, a început el să plângă înaintea vecinului său, ce mă voi face acum? Vecinul însă i-a răspuns: - Tu nu aveai de gând să te foloseşti vreodată de comoara ta. De aceea, închipuie-ţi că piatra este o comoară, aşa că nu eşti mai sărac decât mai înainte! - Chiar să nu fiu mai sărac de cum am fost, a zis zgârcitul, totuşi acum hoţul care mi-a furat comoara va fi mai bogat decât mine. Gândul că un altul a devenit mai bogat cu suma furată mă face să turbez de mânie. Omul zgârcit are şi multe alte păcate, tot atât de grele ca zgârcenia. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)





