Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Luca 13, 31-35 (Amenințarea lui Irod)

Luca 13, 31-35 (Amenințarea lui Irod)

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Evanghelia zilei
Data: 27 Noi, 2020

„În vremea aceea s-au apropiat de Iisus unii dintre farisei, zicându-I: Ieși și du-Te de aici, că Irod vrea să Te ucidă. Și El le-a zis: Mergând, spuneți vulpii acesteia: Iată, alung demoni și fac vindecări, astăzi și mâine, iar a treia zi voi sfârși. Însă și astăzi și mâine și în ziua următoare merg, fiindcă nu este cu putință să piară proroc afară din Ierusalim. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine, de câte ori am voit să adun pe fiii tăi cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar n-ați voit. Iată, vi se lasă casa voastră pustie, că adevărat grăiesc vouă: Nu Mă veți mai vedea până ce va veni vremea când veți zice: «Binecuvântat este Cel care vine întru numele Domnului!»”

Taina profețiilor

Clement Alexandrinul, Stromatele, Stromata a VI-a, Cap. XV - 129.4., 130.1.-130.2., în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 5, pp. 456-457

„Profeția, însă, nu se ocupă de formele cuvintelor pentru înfru­mu­sețarea frazei; și pentru că nu toți pot înțelege adevărul, profeția îl ascunde în multe chipuri; dar îl face luminos numai celor inițiați în gnosă (cunoaștere) și numai celor care, mânați de dragoste, caută adevărul. În filosofia barbară profeția este numită și «paremie» și «pildă» și «enigmă»; este numită și «înțelepciune», dar și ca ceva deo­sebit de ea; este numită și «învă­țătură» și «cuvinte de pricepere» și «întorsături de cuvinte» și «dreptate adevărată» și învăță­tură «pentru îndreptarea judecății» și «iscusință pentru cei fără răutate», dobândită în urma învățăturii și «simțire și gândire», dobândite de cei de curând catehizați (Proverbe 1, 1-4). Scriptura spune: Înțeleptul care aude aceste cuvinte ale profeților mai înțelept va fi; cel care le înțelege cârmuire va dobândi și va pricepe pilda și cuvântul întunecos și graiurile înțelepților și enigmele (Proverbe 1, 5-6).”

Origen, Omilii la Cartea Numerii, Omilia XXIII, Cap. II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 6, p. 198

„Dacă astăzi nu ascult de cuvântul profetului, dacă nesocotesc îndrumările lui, atunci și eu arunc cu pietre în profet și îl omor, câtă vreme este cu mine, neascultând cuvintele sale, ca și când ar fi mort.”

Sfântul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea a Cincea a Glafirelor la Facere, 1, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 39, p. 149

„În multe părți și în multe moduri Scriptura de Dumnezeu insuflată ne-a prezis chipurile mântuirii în Hristos, aducându-le prin aceasta nu puțin folos cititorilor. Căci precum cei deprinși în arta tablourilor unesc umbrele cu formele variate, schițate prin culori, aducându-le la o vedere mai clară și dând tabloului mult farmec, la fel și înțelepciunea Făcătorului a toate, adică Dumnezeu, arată de mai înainte în chip subțire frumusețea tainei prin multe fapte de laudă, pentru ca cei că­lăuziți spre cunoaștere, înțele­gând ca prin ghicitură învățătura anticipată și prevestită, să o aibă ca ajutor spre primirea adevărului.” 

(Pr. Narcis Stupcanu)