„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Luca 13, 31-35 (Amenințarea lui Irod)
„În vremea aceea s-au apropiat de Iisus unii dintre farisei, zicându-I: Ieși și du-Te de aici, că Irod vrea să Te ucidă. Și El le-a zis: Mergând, spuneți vulpii acesteia: Iată, alung demoni și fac vindecări, astăzi și mâine, iar a treia zi voi sfârși. Însă și astăzi și mâine și în ziua următoare merg, fiindcă nu este cu putință să piară proroc afară din Ierusalim. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine, de câte ori am voit să adun pe fiii tăi cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar n-ați voit. Iată, vi se lasă casa voastră pustie, că adevărat grăiesc vouă: Nu Mă veți mai vedea până ce va veni vremea când veți zice: «Binecuvântat este Cel care vine întru numele Domnului!»”
Taina profețiilor
Clement Alexandrinul, Stromatele, Stromata a VI-a, Cap. XV - 129.4., 130.1.-130.2., în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 5, pp. 456-457
„Profeția, însă, nu se ocupă de formele cuvintelor pentru înfrumusețarea frazei; și pentru că nu toți pot înțelege adevărul, profeția îl ascunde în multe chipuri; dar îl face luminos numai celor inițiați în gnosă (cunoaștere) și numai celor care, mânați de dragoste, caută adevărul. În filosofia barbară profeția este numită și «paremie» și «pildă» și «enigmă»; este numită și «înțelepciune», dar și ca ceva deosebit de ea; este numită și «învățătură» și «cuvinte de pricepere» și «întorsături de cuvinte» și «dreptate adevărată» și învățătură «pentru îndreptarea judecății» și «iscusință pentru cei fără răutate», dobândită în urma învățăturii și «simțire și gândire», dobândite de cei de curând catehizați (Proverbe 1, 1-4). Scriptura spune: Înțeleptul care aude aceste cuvinte ale profeților mai înțelept va fi; cel care le înțelege cârmuire va dobândi și va pricepe pilda și cuvântul întunecos și graiurile înțelepților și enigmele (Proverbe 1, 5-6).”
Origen, Omilii la Cartea Numerii, Omilia XXIII, Cap. II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 6, p. 198
„Dacă astăzi nu ascult de cuvântul profetului, dacă nesocotesc îndrumările lui, atunci și eu arunc cu pietre în profet și îl omor, câtă vreme este cu mine, neascultând cuvintele sale, ca și când ar fi mort.”
Sfântul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea a Cincea a Glafirelor la Facere, 1, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 39, p. 149
„În multe părți și în multe moduri Scriptura de Dumnezeu insuflată ne-a prezis chipurile mântuirii în Hristos, aducându-le prin aceasta nu puțin folos cititorilor. Căci precum cei deprinși în arta tablourilor unesc umbrele cu formele variate, schițate prin culori, aducându-le la o vedere mai clară și dând tabloului mult farmec, la fel și înțelepciunea Făcătorului a toate, adică Dumnezeu, arată de mai înainte în chip subțire frumusețea tainei prin multe fapte de laudă, pentru ca cei călăuziți spre cunoaștere, înțelegând ca prin ghicitură învățătura anticipată și prevestită, să o aibă ca ajutor spre primirea adevărului.”
(Pr. Narcis Stupcanu)