„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Mântuitorul ne cheamă să ne schimbăm viaţa
Preacucernice părinte protopop, la început de an, după Bobotează, Evanghelia ne aminteşte de imediata ieşire a Mântuitorului Hristos la propovăduire. Ce ne învaţă Biserica prin această Evanghelie citită ieri la Sfânta Liturghie?
Nu este întâmplător aşezată Evanghelia începutului propovăduirii Mântuitorului nostru Iisus Hristos acum, la începutul anului civil. Trebuie să avem în vedere un progres duhovnicesc, adică să ne propunem o mai mare apropiere de Dumnezeu. Care este mesajul Evangheliei din duminica de după Botezul Domnului? Mântuitorul Iisus Hristos, preluând într-un fel de la Ioan Botezătorul şi confirmându-i prin aceasta lucrarea sa, vine cu acest îndemn: "Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat Împărăţia cerurilor". Mântuitorul cheamă lumea şi pe noi toţi la o schimbare a modului de gândire, a modului de a trăi şi la o viaţă în slujba semenului şi spre slava lui Dumnezeu. Aşadar, la începutul anului, dacă vom avea în vedere acest mesaj al Mântuitorului Iisus Hristos, vom putea trece peste greutăţile despre care foarte mulţi prevestesc. La începutul anului, există obiceiul să ne urăm sănătate, viaţă lungă şi ne împărtăşim toate gândurile cele bune, însă sunt unii care la începutul anului ne prevestesc greutăţile peste care vom fi nevoiţi să trecem. Biserica vine cu mesajul evanghelic al Mântuitorului de a ne pocăi şi de a avea o altă atitudine vizavi de problemele şi greutăţile pe care le întâmpinăm şi să ne aducem aminte de un cuvânt al unuia dintre Părinţii îmbunătăţiţi duhovniceşte, care spunea că atunci când ni se pare că Dumnezeu este cel mai departe de noi, atunci El este cel mai aproape. Deci, la început de an, Biserica îşi îndeamnă fiii ei duhovniceşti să fie încrezători, să se apropie mai mult de Dumnezeu, să-şi pună mai mult nădejdea în Dumnezeu, nu căutând să facă ordine în curţile altora, înţelegând aici sufletele noastre, ci căutând şi fiind preocupaţi pentru o îmbunătăţire personală. Cu cât înmulţim mai mult o astfel de lucrare duhovnicească personală, cu atât mai mult ne îmbogăţim cu harul lui Dumnezeu, cu atât mai mult primim lumină, pentru că Mântuitorul a ieşit la propovăduire să aducă oamenilor lumina cunoştinţei de Dumnezeu, cu atât mai mult ne împărtăşim din această lumină şi cu atât mai mult răspândim în jurul nostru această lumină a harului divin.
Şi cum împărtăşim celor din jur lucrarea noastră duhovnicească, având în vedere datoria noastră de creştini de a vesti cuvântul lui Dumnezeu în lume?
Fiecare dintre noi trebuie să se simtă dator să răspândească această lumină a harului divin, nu doar prin cuvânt, deşi cuvântul are rostul lui, dar şi cei care au acest dar de a vorbi frumos şi a prelua mesajul fie din Biserică, fie din Sfânta Scriptură, pe care cu toţii suntem datori s-o citim. Suntem datori, acum, în zilele noastre, să răspândim acest mesaj de lumină şi de chemare la pocăinţă prin propria noastră viaţă, prin faptele noastre cele bune. Tocmai de aceea am spus că trebuie să fim preocupaţi de viaţa noastră duhovnicească, în smerenie să ne găsim părţile unde trebuie să lucrăm câte ceva şi atunci reuşim să lămurim mesajul Mântuitorului Hristos. Câtă vreme învinovăţim pe alţii şi ne îndreptăţim pe noi, nu vom fi următorii acestui mesaj de pocăinţă pe care Mântuitorul Iisus Hristos îl adresează omenirii prin Evanghelie. Domnul Iisus Hristos ne cheamă la pocăinţă, şi în primul rând noi trebuie să arătăm pocăinţă şi abia după aceea să cerem şi altora să se pocăiască.