„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Poezii creştine
Îndrăzneşte fiule
Mihai Cantuniari Zvâcnind pe coasta oablă şi sihluie privirea noastră se-ndumnezeieşte când pe un plai deschis fără de veste îşi plimbă-n jur străpungerea-i căpruie. Veniserăm doar să sorbim boabe de rouă - aşa credeam - din scocul României, dar gâlgâie în noi o viaţă nouă şi măsurăm neîncrezători calea veciei. Vecia mea e, neaoş, românescul: ea are iz de păducel şi izmă - amară, De şovăi, fratele Mihaiu Eminescu mustrând, îmi leapădă păcatele afară.








