Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Poezii creştine

Poezii creştine

Data: 31 Mar, 2010

Ghetsimani

de Duiliu Zamfirescu

Sub cerul plin de idealuri,

În limpezimea străvezie,

Răsare luna de pe dealuri

Iradiind melancolie.

E ceasul tainei. Ziua moare

În depărtările senine.

Se vede vremea trecătoare

În geana ultimei lumine.

Când cedrii vârfu-şi încunună

Cu mlădieri de albe flamuri,

Pe sub copacii prinşi de lună

Se mişcă umbrele pe ramuri.

Nedesluşită se iveşte

În luminişul din grădină

Statura unui om. Ea creşte,

Înaintează în lumină.

Şi stă. Apoi porneşte iară,

Şi iarăşi stă. În două rânduri

Se vede galben ca de ceară,

Cu ochi albaştri, plini de gânduri.

Cum îndelung braţe întinse

Spre bolta albelor misteruri,

De care sufletu-i se prinde

Cu dor neistovit de ceruri:

"Părinte, tu, ce toate cele

Le duci pe dreapta lor cărare,

Ce cârmuieşti prin haos stele,

Talazuri pe pustiu de mare;

Tu, cel ce legi de lumi create

Pe cele ce vor fi să fie

Prin arcuri de singurătate

Şi temelii de armonie;

Părinte, tu, ce-ai pus în mine

Senin din sfânta ta fiinţă,

Măreşte-mi sufletul spre bine,

Puterile spre suferinţă".

Şi cade pe genunchi. Eteric

Sclipeşte luna peste dealuri,

Lăsându-i chipu-n întuneric.

Iar gândul sus, în idealuri.