„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Poezii creștine
Colind
de Tudor Arghezi Doamne, vreau să-ţi mulţumesc... Dar în graiul omenesc Slova vorbelor tocită, Vorba slovei prihănită, Înţelesul otrăvit Le-a muşcat şi-mbolnăvit. Un strigoi, Pune-n negreală noroi, Pravila de baştină S-a pierdut în mlaştină. Ochii mici ai literii Sticlesc ca ai viperii. Voie dă-mi să spânzur graiul Şi să-ţi mulţumesc cu naiul. Câtecul care mă doare Frate-i cu tăcerea mare, Cu îngerii, cu lăstunii Şi cu şoapte rugăciunii. Noaptea îţi înşiră albe Fire de beteală, salbe, Fluturi şi mărgăritare. Mulţumesc, lăutare, Bunului tău împărat, Şi să-i cânţi îngenunchiat.








